NU E USOR SA FII PARINTE...........RECUNOSTINTA E CEEA MAI MARE RASPLATA............

. Cati, OAMENI oare dintre noi s-ar putea gandi profound la insemnatatea teologica, sufleteasca a acestuia, la insasi profunzimea pe care o raspandeste… FATA DE PARINTI....... Ne-am amintit vreodata oare de insasi existenta noastra? De unde provine fiecare dintre noi, dincolo de materialitatea lumeasca? Ne nastem, insa scopul care este? Caror persoane, sau carui ‘fapt’ datoram aceasta nastere a noastra? Ne luptam pentru existenta noastra, insa nu luptam pentru existenta omenirii in sine...Egoismul e cel ce lupta cu adevarat intotdeauna...Oare acele persoane care sunt demne sa-i numim PARINTI, nu merita o mica parte din lupta noastra? Mereu trebuie sa uitam de unde plecam, si sa ne amintim abia dupa apogeul gloriei vietii, bogatiei, puterii? Insa apogeul inimii, apogeul nasterii noastre cui i-l lasam? Ne plecam fruntea si inima la cea mai mica adiere a banilor, fara sa simtim CALDURA PARINTEASCA ce ne invata ca in viata nu banii sunt cei care aduc fericirea, ci sunt o mica ramasita a multumirii temporare... Altarul vietii cladit pe suferinta si povetele parintesti se poate darama la o mica incaierare a linistii noastre sufletesti cu goana dupa avere, dupa putere. Mereu, indiferent de cauzalitatea problemelor noastre, parintii sunt cei care ne iarta primii, dupa Dumnezeu. Ei sunt cei care inainte de toate, zambesc cu lacrimi de fericire la reintoarcerea noastra. Lumina ochilor este cea primordiala, si copii sunt lumina ochilor parintilor. A sti sa-ti pleci fruntea in fata parintilor, mereu, chiar daca tu esti cel ce are dreptate, inseamna ca stii ce inseamna dragostea parinteasca. Stii cu adevarat de ce te-ai nascut, pentru ce te-ai nascut, si cine ti-a dat viata. Parintii sunt PRIMA SPERANTA , de la care porneste insasi viata noastra, si ultima cea care doare intotdeauna, trebuie sa fim constienti ca minciuna si jicnirea fata de dansii sunt cele care dor . Insa parintii nu tin cont niciodata de toate acestea cand vine vorba de integritatea inimii familiale, de linistea sufleteasca si trupeasca a fiilor lor. Stii cu adevarat de ce te-ai nascut, pentru ce te-ai nascut, si cine ti-a dat viata. Parintii sunt PRIMA SPERANTA , de la care porneste insasi viata noastra, si ultima speranta, fie si in cea mai inversunata lupta cu viata, cu necazurile. Nu ai nevoie de cuvinte marete, de fala, de trufie, ci simplitatea inimii cu care le poti vorbi, inseamnsa sa te asculte; mereu vor fi acolo sa te ajute; mereu vor fi langa tine, chiar si daca nu vor putea face nimic...................RECUNOSTINTA E CEEA MAI MARE RASPLATA..................! SUNT SI EU MAMA A DOI COPII, LAVINIA SI EMILIAN ............ SI TOATA SARGUINTA MEA IN CEEA CE PRIVESTE EDUCATIA LOR , MI-AR ADUCE MULTUMIRI SUFLETESTI, DACA PE VIITOR VA EXISTA CA SI ACUM ........ RESPECTUL , !M-AS SIMTI MULT MAI IMPLINITA CA ''PARINTE''....................LIDIA SHILLER